Datorită caracterului dinamic al societăţii contemporane, se cultivă social o regulă care influenţează calitativ structura psihică individuală: omul are tendinţa de a deveni aşa cum este descris. Poate că odată cu solicitarea recurgerii la acţiune, activismul social, omul îşi izolează capacitatea reflexivă, fiind tentat să încorporeze, asimileze, introiecteze rapid „pilulele” comportamentale oferite de astrologie, numerologie, magie, sisteme filozofice religioase sau animiste, semnificaţia numelui, grupul profesional din care face parte, propaganda companiilor la care lucrează, chiar şi de terapiile behavioriste (care, adaptate omului contemporan, îi „dăruieşte” modele ideale comportamentale).La baza tendinţei de a deveni aşa cum eşti descris se află modelul de identificare cu dorinţa celuilalt (fie şef, fie prieten, partener, mamă, tată, copil) sau mecanismul formării Eului Ideal, fantasmat.
Consecinţa conformării nereflexive la aceste modele comportamentale este crearea falsului self, a „dublului”, în care celălalt este „eu însumi” ideal şi „eu însumi” reflectarea persoanei idealizate. De aici, dificultatea de a descoperi realul sine în „pluralitatea persoanei psihice”.
Consecinţa conformării nereflexive la aceste modele comportamentale este crearea falsului self, a „dublului”, în care celălalt este „eu însumi” ideal şi „eu însumi” reflectarea persoanei idealizate. De aici, dificultatea de a descoperi realul sine în „pluralitatea persoanei psihice”.
Gabriela Romaneţ
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu