Fobii

de Gabriela Romaneț, oracoolblog.wordpress.com

Fobiile sunt abordate în cadrul tulburărilor nevrotice de tip anxios – fobice. Sunt frici nejustificate față de un obiect definit sau o situație bine precizată. Fobia se deosebește de frica față de o situație sau un obiect considerat periculos prin modul în care este trăit pericolul întâlnirii acelui obiect generator de frică. Frica apare într-o situație în care persoana se confruntă cu un pericol real, iar față de această situație de pericol majoritatea oamenilor resimt pericolul. Fobia este o frică irațională, obsedantă, incontrolabilă și paralizantă față de un pericol fantasmat sau pericol minor real dar cu mult exagerat. Fobia față de șerpi declanșează angoasa chiar și atunci când șarpele este într-un acvariu special, fără pericolul de a ieși din cușca lui și de a ataca.

Confruntarea cu obiectul fobic este sursa unei reacții intense de angoasă cu antrenarea manifestărilor somatoforme. Și gândul că ar putea întâlni obiectul fobic generează angoasă. Astfel, adulții sau copiii adoptă strategii defensive în relația cu obiectul care le generează angoasă, cum ar fi încercarea de a evita confruntarea cu obiectul fobic sau utilizarea unui obiect contrafobic.

Fobia se constituie atunci când frica invadează Eul copilului și-i paralizează orice încercare de adaptare și de evoluție. Intensitatea fricii este menținută și după dispariția pericolului real, iar fobia subliniază cantitatea de investire a unui obiect cu semnificația de pericol.

În funcție de gradul de maturizare a Eului copilului, se disting fobii arhaice, care apar frecvent la copiii mici ca stări de panică automată din cauza incapacității lui de a ține sub control angoasa și din cauza lipsei de experiență a relației cu mediul, și fobii ale perioadei oedipiene sau celei de-a doua copilării (între 2-3 ani și 6-7 ani) care corespund mecanismelor psihice ce se dezvoltă.

Fobia se dezvoltă după modelul inițial de gestionare a temerii, angoasei sau panicii față de un obiect sau situație. Situația prototip este situația în care copilul a avut pentru prima dată o frică angoasantă. Semnificația de angoasă este atribuită, din acel moment, obiectului sau situației care i-a declanșat panica sau oricărui obiect care seamănă cu cel inițial sau care suportă deplasări de sens și semnificație. Fobia, atunci când se formează, are întotdeauna un beneficiu secundar. Fobia de școală sau de grădiniță, de exemplu, poate aduce copilului avantajul de a sta cu mama sau cu tatăl acasă pentru a beneficia de atenția părintelui. După vârsta de 7-8 ani, fobiile se atenuează. Angoasa, panica, anxietatea pot dispărea definitiv sau pot apărea în orice moment al evoluției, chiar și la vârsta adultă, legate de alt obiect sau de altă semnificație. Fobia este asociată cu simptome depresive și/ sau obsesive, cu manifestări somatice, cu sentimente de incapacitate și de diminuare a performanțelor școlare sau profesionale și chiar cu invalidare socială și profesională.

Există foarte multe fobii, constituite în diferite etape de dezvoltare, în funcție de gradul de maturizare a proceselor psihice. Astfel, la bebeluș apare teama față de zgomotole aparatelor casnice (aspirator, mixer etc.), teama față de anumite trăsături fizionomice (barbă, de exemplu), teama de apă (apa fierbinte este situația inițială care generează frica reală). Ulterior, apar fobii față de animale (șobolan, păianjen, șarpe, lup), față de fenomene naturale (furtună, fulger, ploi torențiale, ploi), față de personaje magice din povești (cu care părinții sperie copiii: monștri, fantome, căpcăuni), față de obiecte din mediu (lift, mobilă, macara, mașină), față de situații (de singurătate, de gol, de mulțime), față de boală (microbi, murdărie) sau fobie de școală.

Fobia este abordată psihologic, având ca predominantă etiologia psihogenă, și tratată psihoterapeutic (psihanaliză, terapie comportamentală, cognitivă etc.). Nu ezitați să apelați la un profesionist înainte ca fobia să invadeze Eul și să aducă invalidare socio-profesională.

Pentru exemplificare, iată o animație bazată pe agorafobie: