sâmbătă, 1 august 2009

"Terapia prin artă - nu o modă, ci o necesitate", Gândul

www.gândul.info

"CUVÂNTUL ARTĂ DUCE CU GÂNDUL la: creativitate, dans, teatru, muzică sau pictură. Să continuăm jocul: apar termeni ca suflet şi sensibilitate. De aici rezultă că sentimentele condiţionează existenţa artei. Şi cum reciproca este valabilă, a apărut Art Terapia, “o îmbinare între cultură şi mijloace terapeutice, pentru a crea o formă psihică şi fizică de optimizare”.

Atât copiii din centrele de plasament, persoane cu probleme fizice sau psihice, cât şi adulţii cu probleme personale, care au nevoie de mai multă încredere în ei înşişi, sunt ajutaţi cu acest tratament care foloseşte arta. „Este cea mai uşoară formă de terapie care dă rezultate. Anumite boli se pot ameliora doar prin muzică, teatru sau dans, fără veşnicele medicamente”, ne-a spus psihologul Gabriela Romaneţ. Aplicată pe categorii de boală, Art Terapia este practicată de regulă în grup, de un artist care conlucrează cu un psiholog: „ Foarte importantă este metoda de lucru pe care o aplici, în special la persoanele cu dizabilităţi, pentru că îi poţi răni extrem de uşor”. Sunt cuvintele actorului de teatru Mihai Răzuş, care a muncit ca voluntar la una din clinicile bucureştene, pentru a învăţa persoane cu vârsta fizică de 30 de ani şi cea mentală de 5, să gândească, să se amuze sau să se tundă. Totul, prin pantomimă.

Astfel, bolnavii imitau scenele teatrale ale actorului – care mima cum să iei un pahar de apă de pe masă, cum să te speli cu ajutorul săpunului – şi ulterior, prin repetare în faţa oglinzii, ei le memorau şi le foloseau în activităţile zilnice. „Mă bucur că, prin teatru, le-am descoperit simţul umorului, care înseamnă şi inteligenţă”, a mai spus acesta. Terapia prin teatru, descrisă de Răzuş ca „un schimb de energii”, care utilizează alături de pantomimă, teatrul de păpuşi şi de gest, este recomandată persoanelor care sunt inhibate social, au o formă de autism sau le e frică să vorbească şi să te privească.

De exemplu, conform psihologului Gabriela Romaneţ, cei agresivi nu pot fi trataţi prin teatru, deoarece li s-ar amplifica furia, ci prin desen. Muzica, ca formă de relaxare, „tratează” dependenţii de oameni, copiii care întreabă tot timpul de familie, şi cărora trebuie să le formezi o activitate intelectuală în interior; ca să se concentreze, sunt puşi să asculte sunete din natură, susurul apei, etc. Dansul le este benefic persoanelor cu afecţiuni mai grave ale percepţiei, care cred că nu au picioare sau alte membre. „Art Terapia ame­liorează, naşte sen­timente. Ideea este să le ocupi timpul, şi nu să îi adormi cu pastile. Încă mai există conflictul dintre medicii tineri şi cei conservatori care sunt împotriva terapiei prin artă”, ne-a mai spus psihologul. Dacă în Marea Britanie meseria de art terapeut este recunoscută de stat şi presupune un nivel de pregătire specializat, în ţara noastră termenul de art terapie încă mai implică muncă de voluntariat şi două sau trei persoane la faţa locului: artistul, psihologul şi eventual asistentul social. Standardul Acreditat obţinut în Marea Britanie după studiile superioare şi încă aproximativ 300 de ore suplimentare în compania unor psihoterapeuţi deja calificaţi, plus o perioadă de examinare făcută de persoanele profesioniste în domeniu, este înlocuit în România cu o diplomă de licenţă obţinută de la o facultate de psihologie sau psihopedagogie. Şi astfel, acest domeniu, aflat la graniţa dintre medicină şi simţ artistic, are şi specialişti pe măsură... la graniţa calificat – necalificat: profesori, asistenţi sociali, logopezi etc. (N.N.)"

Articol postat și preluat de pe http://www.gandul.info/arta/terapia-arta-moda-ci-necesitate


23 octombrie 2007
Vezi și www.art-therapy.ro

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu